În perioada pandemiei Covid-19 populația generală a avut acces limitat la serviciile medicale, iar persoanelor cu dizabilități le-a fost și mai greu. Oamenii nu au putut accesa serviciile din cauza barierelor economice, de infrastructură și chiar din cauza atitudinii discriminatorii din partea personalului medical.
Ca și în cazul altor pacienți vulnerabili, în perioada pandemiei Covid-19, 22% dintre persoanele cu dizabilități au amânat vizita la medicul specialist. Cei mai mulți, peste 70%, s-au temut de infecția Covid-19, 54% – nu au avut bani pentru servicii medicale, 40% nu au putut să se programeze la medici, iar 37% au declarat distanța prea lungă și lipsa transportului pentru a se deplasa la instituțiile medicale.
Datele se conțin în studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat de Keystone Moldova, finanțat de Fundația Soros Moldova.
Din cauză că au mai des nevoie de servicii medicale, potrivit cercetării, ponderea persoanelor cu dizabilități care s-au adresat după servicii medicale a constituit 80%, fiind cu 6 puncte procentuale mai mare decât cea a populației generale.
Dintre cei care au evitat să interacționeze cu sistemul medical, cei mai mulți, 64% au menționat că nu au avut nevoie de servicii, 10% s-au temut de infecția Covid-19, iar 5% au menționat că nu au vrut să încarce sistemul de sănătate.
Totodată, câte 5 la sută dintre respondenții cu dizabilități au menționat neîncrederea față de medici, calitatea proastă a serviciilor și faptul că nu vedeau rost să se adreseze, deoarece maladia lor nu putea fi supusă tratamentului.
Fiecare a cincea persoană, dintre cele care au accesat serviciile medicale în spitale, au menționat că s-au simțit mai curând neconfortabil/nu s-a simțit deloc confortabil în aceste instituții.
De asemenea, s-a simțit neconfortabil fiecare a șasea persoană cu dizabilități, care a vizitat medicul specialist, fiecare a șaptea persoană – care a vizitat medicul de familie și fiecare a unsprezecea persoană – care a vizitat serviciul medical de urgență.
Accesarea dificilă a serviciilor medicale în pandemie se explică prin:
- frica de infectare (23%),
- restricțiile din cauza pandemiei (18%),
- accesul limitat la programare (14%),
- spitale arhipline (9%),
- medici ocupați (6%),
- atitudinea discriminatorie a cadrelor medicale (6%).
În comparație cu populația generală, persoanele cu dizabilități au amânat vizita la specialiști după cum urmează:
- 18% (populația generală –13%) au amânat vizita la medicul stomatolog,
- 17% (populația generală – 13%) au amânat vizita la medicul de familie,
- 17% (populația generală – 11%) au amânat vizita la serviciile diagnostice,
- 14% (populația generală – 7%) au amânat intervențiile chirurgicale,
- 13% (populația generală – 7%) au amânat administrarea unor medicamente,
- 9% (în populația generală – 3%) au amânat procurarea unui echipament medical.
Percepția stării de sănătate de către persoanele cu dizabilități
75% au declarat că au o stare de sănătate rea/foarte rea. Această pondere e cu 53 de puncte procentuale mai mare în comparație cu starea de sănătate declarată de populația generală. 24 de procente dintre intervievați au spus că au o stare de sănătate bună și foarte bună, iar 1 procent nu au știut ce să răspundă.
Totodată, cercetarea arată că peste 2/3 dintre persoanele cu dizabilități chestionate nu sunt mulțumite sau sunt mulțumite în măsură mică de felul în care trăiesc și doar 1/3 sunt mulțumite în măsură mare și foarte mare.
Însă, cu toate greutățile pe care le întâmpină, mai bine de jumătate dintre respondenți au menționat că sunt mulțumiți de viața lor de familie, în timp ce aproape altă jumătate sau 41% – că sunt mulțumiți într-o măsură mai mică sau deloc.
Cei mai mulți dintre intervievați s-au arătat nemulțumiți de situația lor materială. Aproape 80 la sută au spus că nu sunt deloc mulțumiți de cât câștigă familia lor, 21% – că sunt mulțumiți în mare și foarte mare măsură, iar 1 procent nu a oferit niciun răspuns.
Pandemia a redus din cheltuielile pentru produsele alimentare și haine
Două treimi din persoanele cu dizabilități au menționat că în pandemie au fost nevoite de multe ori să reducă din cheltuielile pentru produsele alimentare și haine pentru a acoperi costurile medicamentelor necesare. În cazul populației generale, ponderea acestui grup de respondenți a fost cu 24 puncte procentuale mai redusă și a constituit 36%.
În total, la cercetare au participat 207 persoane cu dizabilități, dintre care 60% femei și 40% bărbați; 54% din mediul rural și 46% din mediul urban.
11% dintre respondenți au avut vârsta între 18 și 29 de ani, 12% – de 30-44 ani, 26% – de 45-59 ani și 51% – de 60+ ani.
21% din respondenți au studii medii incomplete, 61% – doar școală medie, liceu sau școală profesional tehnică, doar 16% au studii superioare și 3% – nu au oferit un răspuns.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, numărul estimat al persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova constituia 177 mii, dintre care 10,7 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă 6,7% din populația totală a Moldovei, potrivit statisticilor oficiale și majoritatea acestora locuiește la sate.
Studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică” a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1805 respondenți, inclusiv 1205-populație generală, 207 -persoane cu dizabilități, 216-persoane cu diabet zaharat, 206-persoane în îngrijire paliativă.
Acest studiu a fost realizat de organizația Keystone Moldova din sursele financiare ale Fundației Soros Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Cercetarea cantitativă în teren a fost efectuată de Compania sociologică IData – Date Inteligente. Autorii poartă responsabilitate integrală pentru conținutul acestui raport. Raportul nu întotdeauna reflectă opiniile Keystone Moldova și ale Fundației Soros Moldova.