Accesul persoanelor care trăiesc cu HIV la servicii de sănătate în perioada pandemică

Accesul persoanelor care trăiesc cu HIV la servicii de sănătate în perioada pandemică

„Cu bani orice stomatolog îți scoate dinții”. Mărturii ale persoanelor care suferă de o boală infecțioasă cronică privind accesul la serviciile medicale de bază și specializate, în pandemia Covid-19

HIVDe trei luni nu pot ajunge la tomografie”. // „Și cu oftalmologul e o problemă. Ajungi foarte greu la el. Poți să aștepți până la 2-3 luni. Chiar și cu îndreptare trebuie să aștepți. La sectorul de stat mă refer. Că la o clinică privată nu e o problemă, dar trebuie să plătești o sumă bunicică”. //„La chirurg nu ai cum să ajungi, pentru că este unul singur și activează în mai multe locuri. Trebuie să te pui în rând și dacă ajungi, atunci ajungi într-o săptămână sau două”.

Sunt doar câteva dintre mărturiile persoanelor HIV pozitive din Moldova, care afirmă că s-au confruntat cu diverse bariere în accesarea serviciilor medicale de bază și specializate, în perioada pandemiei Covid-19. Însă nu doar accesul a fost limitat. Pacienții s-au plâns că în această perioadă s-au simțit în continuare discriminați atât din partea societății, cât și a lucrătorilor medicali, se arată studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat de Keystone Moldova, cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova.

Cel mai des, pacienții cu HIV nu au avut acces la serviciile medicale din cauza insuficienței de medici de profil în instituțiile medicale publice, din lipsă de bani, dar și din cauză că au trebuit să aștepte luni întregi să le vină rândul la consult, conform programării (2-3 luni). Din cauză că mulți au rămas fără serviciu, nu au avut bani ca să se deplaseze către instituțiile medicale teritoriale pentru tratament ARV sau tratament farmacologic cu opioide.

Oamenii spun că în pandemia Covid-19, un acces mai bun l-au avut la serviciile prestate de infecționist și la tratamentul antiretroviral (ARV). Celelalte servicii (de diagnosticare, medicale de profil, urgență, spitalizare, farmacii) au fost accesate mai rar, motivele fiind diverse:

  • nu au avut nevoie de aceste servicii
  • nu au avut resurse financiare pentru a le accesa
  • nu au știut cum să le acceseze în condițiile pandemiei
  • frica de a se contamina cu COVID-19.

Și mai complicat a fost cu accesarea serviciilor specializate. De exemplu, persoanele HIV-pozitive spun că nu au acces la serviciile stomatologului, oftalmologului, chirurgilor, endocrinoligilor, etc, pentru că mulți dintre ei nu există în instituțiile medicale publice din regiunile în care locuiesc. Din acest motiv, pacienții sunt nevoiți să se adreseze la privați, dar aici întâmpină o altă dificultate – lipsa banilor cu care trebuie să plătească aceste servicii sau programările prea îndelungate.

„Este foarte greu pentru persoanele cu HIV să își trateze dinții. Am o problemă de trei săptămâni și nu îmi pot permite să merg să-mi scot un dinte. De rând cu faptul că deseori nu suntem acceptați din cauza statutului HIV pozitiv și financiar este dificil. Nu am un loc de muncă acum și în perioada de pandemie este foarte greu să te angajezi. Respectiv, nu am bani ca să mă adresez la medic”, a mărturisit unul dintre participanții la focus- grup.

Republica Moldova înregistrează o tendință de creștere a incidenței HIV și se regăsește printre cele mai afectate țări din regiunea Europei de Est și Asia Centrală din punct de vedere al înregistrării cazurilor noi. La 1 ianuarie 2020, în total erau confirmate oficial cu acest virus 13.706 persoane. Majoritatea sunt tinere, de vârstă reproductivă, active din punct de vedere sexual.

În contextul pandemiei Covid-19, persoanele HIV-pozitive intervievate au menționat că la debutul acesteia s-au confruntat cu lipsa de consumabile și echipamente de protecție, cum ar fi măștile, mănușile sau dezinfectanții, iar din cauza restricțiilor impuse în timpul stării de urgență, nu au avut acces la transport, motiv din care numărul cazurilor de HIV depistate, în 2020, a scăzut cu 27%, în comparație cu 2019.

Vom preciza că testarea HIV, în Republica Moldova, este gratuită, confidențială, rapidă și sigură, iar testele sunt disponibile la medicul de familie, centrele de sănătate, cabinetele de consiliere, farmacii și organizațiile neguvernamentale în domeniu.

Accesul la servicii medicale

Persoanele HIV-pozitive accesează servicii medicale prin intermediul medicului de familie. Multe dintre ele s-au arătat nemulțumite de faptul că nu pot ajunge la medicii specialiști, decât dacă au bilet de trimitere de la medicul de familie. Pacienții consideră că în asemenea condiții accesarea serviciilor medicale devine mai anevoioasă, iar din acest motiv starea unor pacienți se poate chiar agrava.

„Este foarte greu să ajungi la medicul specialist prin medicul de familie. Asta îngreunează foarte mult procesul. Din cauza rândului la acel specialist, din cauza bolii, omul ar putea să n-o țină mult. Trebuie exclus acest lanț. De simplificat”.

Restricțiile impuse în pandemie, potrivit participanților la studiu, au complicat și mai mult accesul, pacienții reușind să-și facă programare la medicul de familie doar dacă se înscriau la registratura policlinicilor sau prin intermediul asistentei medicale, singura cu care puteau interacționa, în general. Aceștia au afirmat că în cazul persoanelor cu HIV, consultația deseori se rezuma la scrierea rețetei pentru medicamente, deși uneori au avut nevoie și de un consult al medicului.

„Și deoarece este foarte greu să nimerim la medicul de familie, imaginați-vă cum ajungem la alți specialiști. Slavă Domnului că la infecționist nu mergem prin medicul de familie. Accesul la infecționist nu prezintă nicio dificultate. Venim la el ori de câte ori avem nevoie, suntem consultați, primim medicamente. Probleme de alt gen niciodată nu au existat”, a afirmat în cadrul focus-grupului unui dintre pacienți.

De asemenea, mai mult de jumătate dintre respondenți au menționat că nu au poliță de asigurare medicală, pentru că nu sunt angajați în câmpul muncii. Respectiv, nu pot accesa servicii medicale gratuite. Pentru că soluția care le rămâne e să acceseze servicii medicale cu plată, din lipsă sau insuficiență de bani, cel mai des renunță la ele.

Vaccinarea împotriva Covid-19

Un alt aspect discutat în cadrul focus-grupurilor a fost vaccinarea anti-COVID-19. Unele persoane, cu statut pozitiv, au manifestat reticență față de vaccinare, menționând că există prea puțină informație despre efectele, pe care le-ar putea avea vaccinurile asupra acestei categorii de pacienți. Altele așteptau să fie vaccinate, dar se arătau neîncrezătoare că persoanele cu statut pozitiv vor fi vaccinate într-un timp foarte scurt.

„Eu sunt puțin informată despre vaccinuri. Nu pot să spun că sunt categoric contra vaccinării, dar nu dispun de suficientă informație. Mă interesează cum anume acționează vaccinul la persoanele HIV infectate. Doar aici este vorba de imunitate și orice vaccin afectează imunitatea. Până când nu voi avea informație care să mă convingă că nu este niciun pericol, n-o să-mi pun vaccin”, a menționat una dintre respondente.

În final, pacienții HIV-pozitivi mai renunță la serviciile medicale și din cauză că se simt discriminați și umiliți de înșiși lucrători medicali. Stigma se manifestă, deseori, prin atitudine neglijentă sau chiar refuzul unor specialiști de a le presta servicii medicale, sau chiar prin divulgarea datelor cu caracter personal, se mai arată în studiu.

Studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică” a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1805 respondenți, inclusiv 1205-populație generală, 207-persoane cu dizabilități, 216-persoane cu diabet zaharat, 206-persoane în îngrijire paliativă.

Acest studiu a fost realizat de organizația Keystone Moldova din sursele financiare ale Fundației Soros Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Cercetarea cantitativă în teren a fost efectuată de Compania sociologică IData – Date Inteligente. Autorii poartă responsabilitate integrală pentru conținutul acestui raport. Raportul nu întotdeauna reflectă opiniile Keystone Moldova și ale Fundației Soros Moldova.

FSM.logo
KHS_Logo021_Moldova_Horizonal_Blue