Pacienții cu dizabilități, diabet, HIV pozitivi și aflați în îngrijiri paliative au avut acces redus la serviciile de sănătate, din cauza pandemiei de COVID-19. Este concluzia de bază a studiului „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat de Keystone-Moldova, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
Cercetarea constată o abordare generalistă a prestării serviciilor, fără să fie luate în considerație anumite particularități și nevoi ale persoanelor din grupuri vulnerabile, fapt ce contribuie la inechități, care trebuie reduse prin politici corespunzătoare sociale și de sănătate ale statului. Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1805 respondenți. Mai mult de două treimi dintre cei intervievați spun că nu au avut acces la medicul de familie și la medicii de specializare îngustă. Cele mai multe piedici au fost provocate de frica de a se infecta cu SARS-CoV-2, imposibilitatea de a se programa la medic din cauza numărului prea mare de pacienți, care au avut nevoie de servicii medicale în ambulatoriu sau în spital.
„Haideți sa ne amintim care a fost reacția societății moldovenești la pandemia COVID-19 la începutul anului 2020, atunci când deja devenea clar că nu era vorba despre o isterie nefondată, ci despre o adevărată pandemie care lua viețile oamenilor. Reacțiile nu au fost uniforme, dar ar putea fi încadrate într-un tablou care ar cuprinde atât negarea sau ignorarea din partea și populației, și autorităților, apoi așa-numitul lock-down care a forțat multă lume să se autoizoleze și care a însemnat o perioadă în care a fost întrerupt mersul firesc al lucrurilor în societate, și într-un final mobilizarea și căutarea de soluții”, a declarat Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova.
„Studiul arata clar cum pandemia a afectat disproporționat persoanelor din grupurile vulnerabile. Măsurile impuse pentru combaterea răspândirii virusului au dus la apariția unor bariere adiționale în accesarea serviciilor necesare acestor persoane: bariere financiare, bariere sociale, logistice. Efectele pandemiei asupra acestor categorii de persoane iarăși sunt îngrijorătoare: tratamente ne-efectuate, sau efectuate cu întârziere, intervenții chirurgicale amânate sau anulate, un grad sporit de sărăcire a grupurilor vulnerabile, probleme de sănătate mintală”, a adăugat Petru Culeac.
Accesul la servicii medicale și de tratament individualizat a fost limitat în perioada pandemiei pentru aceste grupuri de pacienți și din cauza nivelului înalt de sărăcie, lipsei serviciilor de diagnostic și tratament în localitățile lor de baștină, accesul insuficient la informații privind serviciile acoperite de polița de asigurare medicală, stigmatizarea răspândită, inclusiv, în instituțiile medicale.
De exemplu, 84% dintre persoanele în îngrijiri paliative, 82% dintre cele cu diabet zaharat și 76% dintre persoanele cu dizabilități afirmă că sunt nevoite să se deplaseze în afara localității lor pentru a beneficia de servicii de diagnostic, iar 73% dintre persoanele aflate în îngrijire paliativă, 68% dintre persoanele cu diabet zaharat și 66% dintre cele cu dizabilități se deplasează în afara localității lor pentru a beneficia de tratamentul necesar.
Pacienții afirmă, de exemplu, că găsesc greu informații despre serviciile medicale acoperite de polița medicală. Însă, chiar dacă au găsit informația de care au nevoie, mai bine de jumătate dintre ei nu o înțeleg.
O parte dintre pacienții din grupurile vulnerabile au fost nevoiți, de asemenea, să amâne intervențiile chirurgicale și serviciile de diagnosticare, din acest motiv starea lor de sănătate a fost afectată în mare sau foarte mare măsură.
Pandemia COVID-19 a limitat și mai mult accesul la servicii de sănătate
Cea mai mare problemă cu care se confruntă pacienții vulnerabili în pandemie este insuficiența de resurse financiare, motiv din care o parte considerabilă dintre ei (70% dintre pacienții în îngrijiri paliative, 65% dintre pacienții cu dizabilități și 56% – cu diabet zaharat) au fost nevoiți să taie din cheltuieli, inclusiv pentru produse alimentare, medicamente și haine.
Tot din cauza sărăciei, mai mult de 2/3 dintre respondenți au afirmat că nu au acces la echipamente de protecție împotriva COVID-19, pe de o parte. Pe de altă parte, mai puțin de jumătate dintre ei declară că s-au vaccinat sau că intenționează să se imunizeze împotriva SARS-CoV-2. Totodată, peste 40% dintre pacienții cu diabet nu vor sau nu sunt deciși să se imunizeze, aceste segmente de populație urmând să fie convinse despre importanța vaccinării pentru diminuarea riscurilor de sănătate prin activități de comunicare.
„Studiul evidențiază faptul că grupurile vulnerabile nominalizate se confruntă cu mai multe probleme de sănătate decât populația generală, fapt ce mărește vulnerabilitatea lor în situațiile pandemice, cum este COVID-19,”- a menționat prof. dr.hab Ludmila Malcoci, lidera echipei de cercetare. „Astfel, 85% din persoanele în îngrijire paliativă, 75% din persoanele cu dizabilități și 68% din persoanele cu diabet zaharat, comparativ cu 22% din populația generală, consideră că au o stare a sănătății rea/foarte rea”.
Autorii studiului afirmă că rezultatele și recomandările acestuia vor fi utilizate de către ONG-urile active în domeniile îngrijirii paliative, dizabilității și diabetului zaharat pentru acțiuni de advocacy în vederea promovării respectării dreptului la sănătate a grupurilor incluse în cercetare.